Tavalug de sentimente

imagesCAS84HD5

Ii simti privirea cum iti cauta raspunsuri, ii auzi glumele deplasate, menite sa acopere o tacere care spune prea multe.

“Te-ai plictisit de mine”, iti mai spune (sau te intreaba?) din cand in cand. Ii arunci o privire care vrea sa linisteasca dar continui sa taci. Cuvintele nu mai au loc, el nu mai are loc, totul da, te plictiseste pentru ca totul pare atat de banal pe langa ce iti e in interior. Da, te-ai plictisit de el pentru ca este atat de static si de preocupat de sine in timp ce in tine e parjol si miroase a maruntaie arse. Un balon cu fibra intinsa maxim care isi asteapta calaul/salvator sa vina sa-l elibereze de prea plinul vid. Asa astepti si tu pe cineva sa vina sa te elibereze de  tot ce este viu si se misca in tine: de ras cu pofta si de dans, de lacrimi si de durere, de pasiune si compasiune, de viitor si de prezent. Dar nu a fost el caci vezi…voi nu va intalniti; el e prea viu la exterior si prea mort in interior in timp ce tu traiesti in tine si mori la suprafata. Si taci…nu pentru ca te temi sa ii zici: da ba, m-am plictisit de tine. Ci din acelasi motiv pentru care esti moarta: din prea plin. Si daca o vrea sa reproseze cuiva pentru ceea ce esti sa strige la ai tai, cu trairile lor cu tot, pe care le-ai sorbit atatia ani si le-ai inchis in fiecare celula din tine. Cu rasul mamei care ii lumina toata fata, cu plansul ei zilnic pentru ea, pentru voi, pentru el, pentru viata, pentru nedreptate, pentru singuratate, pentru cei dusi si cei veniti…motive sa tot fi fost. Cu empatia ei pentru tot ce misca:

“Vezi, mama, cum ii doare?”

Cu pasiunea ei nebuna pe care si-a alungat-o intr-un colt si a incatusat-o bine, pentru ca munca, saracia si cei trei copii de crescut nu faceau casa buna cu ea.

“Tu sa traiesti, mama. Sa traiesti tot ce poti”

Si cu sensibilitatea lui taica-tu caruia ii e mila si sa  taie  o gaina. Si se ascundea in casa cand se ducea mama prin vecini, cu pasarea la subtioara, sa se roage de ei sa lichideze lighioana. “Dom’ inginer nu e acasa si tre sa fac mancare….” Se justifica, pana in ziua in care stransi la un pahar de vin, taica-tu le povestea vecinilor de bunicul tau ca fusese vanator si trebuia sa ii lase mostenire pusca dar i-a fost furata. Si toti au ras, ca ce sa faca “dom’ inginer” cu pusca cand lui si de gaini ii este mila sa le descapataneze? Si atunci s-au prins ai tai ca stiau toti vecinii adevarul si nu s-a mai ascuns taica-tu cand se ducea mama cu gaina la subtioara prin sat.

Traiesc mama, traiesc tot ce pot din mine,doar ca nu stiu cum sa ma mai si eliberez. Si stau inerta, privesc si tac.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s